Se spune că atunci când descrii lucruri personale, vorbești de fapt despre experiențe generale, care marchează majoritatea persoanelor din generația ta. În fond, avem toți aceleași experiențe. Din acest motiv, când citești un roman despre jocuri de noroc, vei putea înțelege pornirile și sentimentele oricărui jucător. Dacă ești jucător, vei descoperi experiențe, greșeli sau victorii pe care și tu le-ai trăit, cu siguranță.
Sunt foarte multe cărți despre jocurile de noroc, despre cum să joci la ruletă online, dar nu voi vorbi despre jocurile de noroc în literatura de specialitate, ci despre jocurile de noroc descrise în romane și nuvele. Scriitori au darul de a descrie trăiri, sentimente și comportamentele asociate jocului, nu doar funcțiile tehnice.
Povești despre jocuri de noroc
Am ales pentru acest articol 5 romane pe care deja le-am citit, mi-au plăcut, și le recomand oricui vrea să citească literatură de calitate. Nu trebuie să ai experiență de joc pentru ca aceste romane să-și facă loc pe noptiera ta, așa cum nu trebuie să fii agent secret pentru a citi un roman despre contraspionaj.
Jucătorul, de Fyodor Dostoevsky
Una dintre cărțile mele de suflet este Jucătorul de Fyodor Dostoevsky. Scriitorul a fost jucător de cazinou, iar prima dată a jucat la cazinoul din Wiesbaden, în 1863. Descrie prima experiență de joc pe care o integrează într-o poveste despre dragoste, pasiuni, orgoliu și dorința de a câștiga bani. Personajul principal din carte este chiar scriitoul, care descoperă cazinoul ca fiind o formă de distracție din societatea aristocrată.
Scriitorul descrie prima experiență de joc, atunci când adorata lui, Polina, îi dă o parte din banii ei să-i joace pentru ea la ruletă. Am recunoscut sentimentele de fâstâceală, oarecare suspiciune și emoție care te încearcă atunci când te așezi prima dată la o masă de ruletă, foarte autentic descrise de scriitor. Primele câștiguri îl iau prin surprindere, nu se așteaptă să câștige atât de mult dintr-o miză mică.
”Sălile astea parșive nu au niciun fel de splendoare, iar aurul, nu numai că nu zace în mormane pe mese, ci abia-abia dacă se vede. Firește, din când în când, în decursul sezonului, mai vine câte un ins ciudat, un englez sau un asiatic, care pierde sau câștigă deodată foarte mult; ceilalți însă joacă pe guldeni mărunți și de regulă pe masa sunt întotdeauna foarte puțini bani”.
El a început să joace prin a câștiga o sumă mică de bani. Primele câștiguri au fost destul de însemnate, raportat la nivelul câștigurilor de atunci. Nu și-a stăpâni pornirile, a pariat mânat de sentimente, a pierdut mult mai mulți bani în cele din urmă. Romanul este interesant pentru că arată interesul societății acelor vremuri pentru jocurile de noroc.
Cel care pierde ia totul, de Graham Greene
Dreuther, cel care inițial ar fi trebuit să acopere cheltuielile hoteliere, nu apare. Trebuie menționat că romanul a apărut în 1955, deci Bertman nu putea să dea pur și simplu un mail sau un telefon să poată rezolva problema. Prin urmare, pentru a asigura plata facturilor, Bertram își încearcă norocul la cazinou. La început pierde, dar ulterior sistemul lui începe să funcționeze și câștigă bani mulți.
Câștigă atât de mulți bani încât atrage atenția directorului companiei ce deține cazinoul din Monte Carlo. Câștigul îl obține punând la punct un sistem de câștig care funționează fără cusur. Directorul companiei de jocuri de noroc ajunge să împrumute bani de la Bertram, în schimbul unor acțiuni din companie. Bertman face bani, devine influent, dar își pierde interesul pentru Cary, care se consolează în brațele unui tânăr.
Părăsit, Bertram își dă seama că pierderea soției este dureroasă, iar câștigul banilor prin sistemul lui ingenios nu compensează această pierdere sentimentală. Pentru a-și recupera iubirea Bertram ajunge să piardă practic toți banii și acțiunile din companie, dar câștigă omul care-l face fericit, din acest motiv, cel care pierde ia totul. Graham Greene reușește mereu să aducă cititorul în punctul în care să-și pună întrebarea el ce ar face.
Douăzeci și patru de ore din viața unei femei, de Stefan Zweig
Douăzeci și patru de ore din viața unei femei, romanul lui Stefan Zweig, este o lecție de viață pentru persoanele care pariază pe sentimentele lor mai mult decât ar trebui. Acțiunea are loc pe Riviera franceză, unde văduva Marie Collins Brown își petrece timpul. Romanul descrie cazinoul ca o experiență trăită intens de jucători complet captivați de refuzul de a pierde împotriva casei.
Personajul principal, Marie, mergea mereu la Monaco pentru a se întâlni cu prietenii, pentru a petrece timp de calitate, iar cazinoul îl frecventa pentru că-i amintea de soțul ei. Sunt câteva pagini în roman care descriu nevoia disperată a perdantului de a-și dovedi victoria împotriva casei. Jucătorii pun mereu norocul la încercare. Pariul riscant era și în epocă preferatul jucătorilor.
Scriitorul descrie pariul personajului secundar Louis, un dependent de jocuri de noroc, care mizează la ruletă pe un număr. Când roata de ruletă se rotește iar bila își caută locul spre slot, pariorul își concentrează toată atenția și speranța spre acea bilă. Când aceasta cade pe alt număr, prim dată scriitorul descrie dezamăgirea, dezarmarea, urmate de nevoia de revanșă, prin reluarea pariului, urmat de un nou eșec.
”Iată de ce mă duceam adeseori la cazinou. Îmi plăcea să văd cum se succedă pe fețele altor oameni valuri de fericire sau consternare, în timp ce în mine se petrecea acest reflux înfiorător. În plus, soțul meu, deși nu era o persoană frivolă, frecventa ocazional sălile de joc, iar eu retrăiam cu o anumită pietate spontană toate obiceiurile sale vechi” explică personajul principal în carte.
Louis este un tânăr jucător, dependent, disperat, care vrea să se sinucidă pentru că pierduse toți banii. Intervenția promptă a lui Marie salvează viața acestuia. Femeia îl transformă pe tânăr într-un proiect personal, propunându-și să-l salveze. Îi dă bani pentru a-și acoperi datoriile și își dorește să plece împreună departe de Monaco. Finalul este previzibil, tânărul cheltuiește banii și o abandonează.
Îngerul zarurilor, de Brian Rouff
Personajul principal al acestui roman despre jocuri de noroc este Jimmy Delaney, fost dependent de jocuri de noroc, care a crescut lucrând în barul tatălui său din Las Vegas. Când tatăl său moare, Jimmy moștenește stabilimentul. Jimmy reușește să stea departe de jocurile de noroc după ce soția îl părăsește. Într-o zi poliția îl sună pentru a-l anunța că a avut loc o spargere la bar.
Banii din bar, economiile lui au dispărut odată cu fostul lui cumnat, care era contabilul barului de care Jimmy se ocupa. Falit, cu un business în pană, acesta află că nici taxele barului nu fuseseră plătite de ani, deci fiscul îi va confisca afacerea. Fără 50.000 de dolari, Jimmy nu are nicio șansă. Știi vorba aia, bani-s ochiul dracului?
Când totul părea pierdut, Jimmy primește de la o persoană pe stradă o carte de vizită pe care scrie Dice Angel, alături de promisiunea: îți voi aduce noroc la zaruri, și un număr de telefon. Este o sintagmă celebră în America: Devils roll dice, Angels roll their eyes, în traducere liberă diavolul aruncă zarurile în timp ce îngerul își dă ochii peste cap dezaprobator.
În această situație este Jimmy, trebuie să aleagă dacă merge pe mâna ajutorului aproape ireal de la îndemână, atunci când are nevoie de un miracol, sau alege altă opțiune mai puțin avantajoasă. Finalul este prea frumos și prea spectaculos să-l dezvălui pur și simplu, așa că, citește cartea.
Casa întotdeauna câștigă, de Brian Rouff
The House Always Wins, este o altă sintagmă celebră în America, și titlul acestui roman. Se traduce, cuvânt cu cuvânt, Casa câștigă întotdeauna, dar referă la adevărul universal că, un cazinou nu iasă niciodată în pierdere, câștigă mereu. Însă, în acest roman, scriitorul s-a folosit de jocul de cuvinte pentru a crea o poveste intrigantă.
Annei Christiansen se mută în Las Vegas de dragul omului iubit, se căsătorește și rămâne însărcinată. Se mută într-o casă care are nevoie de reparații serioase, abandonată de ani de zile. Casa ce pare bântuită sau cel puțin pare că are un suflet și o personalitate a ei.
La un moment dat primește înștiințarea de la un proprietar corupt de cazinou că va cumpăra toate proprietățile de pe strada ei pentru a face loc unei parcări. Bineînțeles, are nevoie și de casa ei, care va fi demolată. Însă casa este de partea ei, de data aceasta, la propriu.
După ce și-a investit bani, timp și suflet în reparațiile casei, Anna se străduiește din greu pentru a lupta împotriva sistemului. Trebuie să se lupte cu mita, haosul și crima care par să fie proceduri operaționale standard în zonă. Partea interesantă apare aia când Anna primește ajutor din parte casei, și, exact ca la cazinou casa nu pierde niciodată.
Întrebări și răspunsuri
Dacă nu știi ce să citești pe perioada unui weekend, am pentru tine o serie de recomandări de cărți. Află despre viața de cazinouri din romane foarte bine cotate, după care au fost realizate inclusiv ecranizări de film. Spun pe scurt care sunt cele mai bune cărți despre jocul de noroc, pe care ți le recomand.
